Cele mai multe anevrisme aortice apar în porțiunea aortei care se află în abdomen. Deși cauzele exacte ale acestor dilatații sunt necunoscute, un număr de factori pot juca un rol:
- Ateroscleroza apare când grăsimile și alte substanțe se acumulează în pereții unui vas de sânge, slăbindu-le rezistența și permițând dilatarea anevrismală
- Hipertensiunea arterială poate mări riscul de anevrism aortic abdominal, deoarece pereții trebuie să suporte o presiune crescută a sângelui
- Bolile inflamatorii ale vaselor de sânge slăbesc structura pereților aortei
- Infecțiile pe traiectul aortei, bacteriene sau fungice, pot provoca rar anevrisme
- Traumatismele, cum ar fi un accident de mașină, pot leza pereții și predispune la formarea unui anevrism
- Ereditatea - în unele cazuri, anevrismele aortice abdominale ar putea fi ereditare
Factorii de risc
- Vârsta. Anevrismele aortice abdominale apar cel mai frecvent la persoanele în vârstă de 65 de ani și peste;
- Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei și crește puternic riscul de ruptură al pereților aortei
- Sexul masculin. Bărbații dezvolta anevrisme abdominale aortice mult mai des decât femeile.
- Istoricul familial. Persoanele cu istoric familial de anevrisme aortice abdominale prezintă un risc crescut de a avea această afecțiune;
- Alte anevrisme. Persoanele care au un anevrism localizat într-un alt vas de sânge mare, cum ar fi artera din spatele genunchiului sau porțiunea aortei din piept, au un risc mai mare de a dezvolta un anevrism aortic abdominal.
ASPECTE IMPORTANTE DESPRE BOALĂ

- Simptome
- Diagnosticarea bolii
- Complicații
- Tratament
Anevrismele aortice abdominale cresc adesea încet și, de obicei, fără simptome, făcându-le dificil de detectat. Unele anevrisme nu se vor rupe niciodată. Multe sunt mici și rămân mici, altele se extind rapid.
Când un anevrism aortic abdominal crește în dimensiuni, unii pacienți pot observa:
Anevrismele aortice abdominale se descoperă adesea în timpul unui consult pentru un alt motiv. De exemplu, în timpul unui examen de rutină, medicul poate simți o masă pulsantă în abdomen. Anevrismele aortice sunt de asemenea adesea descoperite în timpul testelor medicale de rutină, cum ar fi radiografia toracică sau ecografia inimii sau abdomenului, deseori făcute pentru un alt motiv.
Dacă medicul suspectează un anevrism aortic, testele specializate îl pot confirma:
Ruperea unuia sau mai multora dintre straturile peretelui aortei (disecție aortica) sau ruperea întregului perete (anevrism rupt) sunt principalele complicații ale anevrism aortic abdominal. Un anevrism aortic rupt poate duce la sângerări interne amenințătoare de viață. În general, cu cât este mai mare anevrismul și cu cât crește mai repede în dimensiuni, cu atât este mai mare riscul de rupere.
Semnele și simptomele unui anevrism aortic rupt pot include:
O altă complicație a anevrismelor aortice este riscul de formare a cheagurilor de sânge în zona dilatată (sacul anevrismal). În cazul în care un astfel de cheag de sânge se desprinde, este purtat de fluxul de sânge și blochează un alt vas în altă parte din corp, putând provoca dureri și ischemie la nivelul picioarelor, degetelor de la picioare, rinichilor sau organelor abdominale.

Scopul tratamentului este prevenirea rupturii anevrismului. În general, opțiunile de tratament sunt monitorizarea medicală sau intervenția chirurgicală. Decizia medicului depinde de mărimea anevrismului aortic și de cât de repede crește în dimensiuni.
Monitorizarea medicală
Dacă anevrismul este mic și nu produce simptome, medicul poate recomanda monitorizarea medicală, care include consultații periodice și tratarea altor afecțiuni medicale care ar putea accelera dilatarea aortei. Este posibil ca medicul să efectueze teste de imagistică periodic pentru a verifica dimensiunea anevrismului. Frecvența testelor imagistice depinde de mărimea acestuia, dacă crește și cât de repede crește în dimensiuni.
Intervenții chirurgicale
Intervenția chirurgicală este în general recomandată dacă anevrismul este de 5 cm sau mai mare. Medicii pot recomanda și o intervenție chirurgicală dacă anevrismul crește rapid, sau produce simptome, cum ar fi dureri abdominale.
